Studiu de caz

1. Istoric social
Familia Z locuieşte la bloc şi are o fetiţă X, în vârstă de 3 ani, şi un băiat, Y, în vârstă de 8 ani.
Într-o noapte, vecinii au auzit ţipete, fata plângea foarte tare şi s-au hotărât să cheme poliţia. Reprezentanţii poliţiei au venit să discute cu vecinii şi să-i întrebe ce s-a întâmplat, apoi au mers în apartamentul familiei, unde au stat de vorbă cu mama. Aceasta a declarat că nu s-a întâmplat nimic grav - doar o discuţie cu soţul ei care, între timp, a adormit. Poliţiştii au vrut să vadă copiii şi au observat că erau speriaţi. Au încercat să le vorbească blând şi să-i pună întrebări băiatului de 8 ani, dar acesta nu voia să răspundă, iar fata se ascundea, cu lacrimi în ochi, după mama S ei. Considerând că situaţia nu impune intervenţia lor, poliţiştii i-au recomandat mamei să contacteze SPAS, pentru că erau totuşi îngrijoraţi de situaţia copiilor, şi au înştiinţat-o că vor raporta şi ei incidentul la SPAS.

 2. Evaluarea initiala
SPAS primeşte sesizarea în dimineaţa următoare şi decide ca un asistent social să viziteze familia pentru a verifica dacă există o situaţie de risc pentru copii. În timpul vizitei, asistentul social observă că nu este curăţenie în casă, iar X este neglijent îmbrăcată şi se joacă singură pe covor cu o maşinuţă a lui Y, care este la şcoală. Mama este pasivă, nesigură şi reticentă la unele întrebări privind relaţia cu soţul ei. Totodată, află că veniturile actuale ale familiei sunt compuse din ajutorul de şomaj al tatălui, care, de cinci luni, nu mai lucrează, şi alocaţiile celor doi copii.
 
 3. Prezentarea problemei
Asistentul social decide să culeagă mai multe informaţii. De la vecini află că, de când a rămas fără slujbă, tatăl vine tot mai des în stare de ebrietate şi episoade precum cel din seara trecută au mai avut loc şi în alte ocazii.
De la medicul de familie află că în ultima perioadă, atunci când mama a venit cu copiii pentru consultaţii sau vaccinări, ea prezenta urme evidente de violenţă şi a solicitat medicamente antidepresive.

Învăţătoarea lui Y îşi face probleme în ceea ce priveşte situaţia băiatului, deoarece acesta a început să lipsească tot mai des de la şcoală. În ziua respectivă întârziase la prima oră şi, în general, îşi neglijează temele şi are dificultăţi de concentrare în timpul orelor.
Asistentul social consideră că nu există dovezi privind un posibil abuz asupra copiilor în familie, dar aceasta se confruntă cu o situaţie de criză şi se impune acordarea unor servicii de sprijin. În ziua următoare, asistentul social invită părinţii la sediul SPAS, pentru a schiţa împreună un plan de servicii. Mama vine însă singură şi acceptă propunerea de a înscrie fetiţa la grădiniţă, pentru a avea timp să-şi caute un loc de muncă. Ea nu consideră totuşi că Y ar trebui să meargă la un centru de zi după terminarea orelor de la şcoală şi nici că soţul ei are probleme cu alcoolul şi ar avea nevoie de consiliere.
În procesul de monitorizare a aplicării planului de servicii, asistentul social vizitează, după o lună, şcoala şi grădiniţa frecventate de copii. De la învăţătoare află că situaţia şcolară a lui Y nu s-a îmbunătăţit, ci, dimpotrivă, iar acesta a devenit agresiv faţă de colegi. Educatoarea lui X îi comunică suspiciunea că fetiţa este tăcută, retrasă, nu se joacă cu ceilalţi copii şi nu participă la activităţile grupei. Asistentul social încearcă să viziteze din nou domiciliul părinţilor, dar nu găseşte pe nimeni acasă. Vecinii îi spun că tatăl continuă să vină beat acasă, iar scandalurile sunt tot mai dese.
Sprijinul acordat de către SPAS nu a condus la îmbunătăţirea situaţiei. Acest fapt îl determină pe asistentul social SPAS să sesizeze DGASPC, care evaluează, la rândul său, situaţia şi ajunge la concluzia că în familie există o situaţie de risc potenţial pentru copii. Este clar că tatăl are probleme cu alcoolul şi că mama nu are destulă energie şi resurse pentru a se confrunta cu aceasta. Dacă în ceea ce-i priveşte pe copii, nu există dovezi de abuz, violenţa asupra mamei este evidentă.

4. Interventie
Datele colectate îi determină pe reprezentanţii DGASPC să organizeze o întrunire cu membrii familiei extinse pentru a evalua posibilităţile ca familia extinsă să aibă grijă de copii până când părinţii depăşesc perioada de criză. Întrucât bunicii din partea mamei locuiesc în apropiere şi au atât dorinţa, cât şi condiţiile necesare pentru a avea grijă de copii, se propune plasarea copiilor la bunici cu consimţământul părinţilor. Pentru a face posibil acest lucru, se stabileşte un plan individualizat de protecţie şi propunerea este înaintată Comisiei de Protecţie a Copilului, care decide plasamentul.

Hotărârea comisiei este comunicată asistentului social al SPAS, care informează reprezentanţii şcolii şi medicul de familie cu privire la situaţia familiei. SPAS şi DGASPC hotărăsc împreună modalităţile de sprijin acordate părinţilor pe perioada plasamentului în vederea reîntregirii familiei: terapie şi consiliere în vederea obţinerii unui loc de muncă.

 5. Genograma
Genograma sau arborele familiei, descrie tipurile de relatii si evenimentele care s-au desfăsurat de-a lungul generatiilor. Aici găsim înregistrate pe scurt nasterile, divorturile, decesele si de aceea asistentul social foloseste această tehnică si în cazul lui M. Aceasta se va completa de către asistentul social împreună cu M si mama lui.

 6. Harta eco
   Această tehnică precizează locul unei persoane sau familii în contextul social. Ea se bazează pe relatii, modul de interactionare cu ceilalti, performante intelectuale, participarea la activităti religioase, sociale, politice, culturale etc.  Asistentul social va folosi harta eco si în cazul lui M deoarece aceasta tehnică poate oferi informatii valoroase.
 
7. Planul de servicii (PS)
Planul de servicii, denumit în continuare PS, se întocmeşte în scopul prevenirii separării copilului de părinţi în următoarele situaţii:
a) pentru copiii aflaţi la risc de părăsire de către părinţi;
b) pentru copiii reintegraţi în familie după încetarea măsurii de protecţie;
c) în orice situaţie care impune acordarea de prestaţii şi/sau de servicii în vederea respectării drepturilor copilului.
 
                             PLAN DE SERVICII
    Numele si prenumele copilului : M
    CNP  1990124339927
    Mama :S
    Tata : D
    Domiciliul : Vasile Lupu, nr. 111, bl.568, sc. B, ap.20 Iasi
    Data realizarii planului de servicii 10 ianuarie 2009
    Dosarul nr. 124
    Motivul intocmirii planului de servicii : pentru mentinerea/îmbunătătrea stării scolare , emotionale a copilului.
    Managerul de caz/responsabilul de caz : Asistentul social
    Membrii echipei si institutia din care provin : Asistent social , psiholog, psihopedagog, profesori, medici.

 Responsabilul de caz : Asistentul social
 Membrii echipei : asistent social , psiholog, psihopedagog, profesori, medici.
 Sef serviciu:  managerul de caz.

Scris de: Elena VOAIDES
voaideselena1991@yahoo.com