Cel mai mare fiu al profesorului Ion Zelea Codreanu (mare luptător naţionalist, maior combatant în prima linie a frontului în primul război mondial, deputat în Parlament, provenind dintr-o străveche familie de pădurari).
Născut la Iaşi, la 13 Sept.1899 (Sf. Corneliu Sutaşul din calendarul creştin ortodox); adolescenţa o petrece la Huşi - jud. Fălciu
Elev la Liceul Militar Mănăstirea Dealului 1911-1916
În 1916, în timpul primului război mondial, îşi urmează tatăl pe front, din propria dorinţă, pentru a-şi apăra ţara, deşi avea doar 17 ani.
Elev la Şcoala Militară de Infanterie din Botoşani 1917-1918.
Student la Facultatea de Drept din Iaşi 1919-1922
În 1919 aderă la Garda Conştiinţei Naţionale, organizaţie anticomunistă condusă de viteazul şi naţionalistul muncitor ieşean Constantin Pancu.
 |
| Căpitanul Mişcării Legionare |
Se opune, cu succes, deschiderii anului universitar 1920 fără serviciu religios.
Este ales Preşedinte al Societăţii Studenţilor în Drept din Iaşi - 1921-1922.
Licenţiat al Facultăţii de Drept
Înfiinţează Asociaţia Studenţilor Creştini la 10 Mai 1922.
În toamna lui 1922 pleacă să studieze la Berlin şi Jena, dar se întoarce în iarnă pentru a participa la marile mişcări studenţeşti din Decembrie 1922.
Organizatorul şi coordonatorul mişcării studenţeşti de la 1922.
Împreună cu prof. A. C. Cuza, fondează, în 1923, L.A.N.C. (Liga Apărării Naţional Creştine), fiind şeful tineretului.
Achitat în unanimitate în 1924 în procesul aşa-zisului complot studenţesc (1923) împotriva marilor corupţi şi împotriva bancherilor evrei, împreună cu Ion I. Moţa, Radu Mironovici, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu şi Tudose Popescu. De menţionat că s-au înscris 200 de avocaţi din toată ţara pentru apărarea studenţilor naţionalişti.
În legitimă apărare îl împuşcă, pe prefectul de poliţie Manciu din Iaşi, în 1924 şi este achitat .
Întemeiază FRĂŢIILE DE CRUCE sub conducerea lui Ion I. Moţa - 1923
Se căsătoreşte cu Elena Ilinoiu în Iunie 1924, fiind oaspeţi de onoare ai oraşului Focşani, la nuntă participând 100 000 de oameni îmbrăcaţi în costume naţionale şi 2 300 de care, trăsuri şi automobile, coloana nuntaşilor întinzându-se pe parcursul a 7 km.
Botează 100 de copii la Ciorăşti, lângă Focşani, în Aug. 1924.
Înfiinţează prima tabără de muncă din Europa în Mai 1924, la Iaşi, la Râpa Galbenă - Căminul Cultural Creştin
În 1925-1927 se specializează în Drept şi economie politică la Grenoble, în Franţa
Întemeiază LEGIUNEA "ARHANGHELUL MIHAIL", la 24 Iunie 1927 (ziua de Sânziene, când credinţa populară spune că se produc miracole), împreună cu Ion I. Moţa, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneaţă şi Radu Mironovici .
În 1930 constituie organizaţia de tineret GARDA DE FIER - pentru lupta anticomunistă.
Este ales de două ori Deputat în Parlamentul României (de Neamţ - în 1931 şi de Cahul - Basarabia - în 1932). În această calitate ia apărarea muncitorilor de la Griviţa în 1933, susţinând că dreptatea acestora trebuie împlinită, dar în cadrul ţării şi al legilor acesteia.
Iniţiază construirea sediilor legionare din Bucureşti: Casa Verde din cartierul Bucureştii Noi (1933) - care există şi azi - şi Sediul Central din str. Gutenberg nr. 3 (1936) - care de asemenea există.
Înfiinţează Serviciul Juridic Legionar care apăra gratuit legionarii în diversele procese
Înfiinţează "CETĂŢUILE" (organizaţia feminină a Mişcării Legionare) sub conducerea Nicoletei Nicolescu.
Achitat (împreună cu toţi ceilalţi conducători legionari), în 1934, în procesul I. Gh. Duca.
Iniţiază tabere de muncă şi instruire în toată ţara, începând din 1935, pentru repararea şi construirea de poduri, biserici, drumuri, tabere de ajutorare celor săraci.
Înfiinţează în 1935 COMERŢUL LEGIONAR - cantine, restaurante, magazine legionare.
Întemeiază CORPUL MUNCITORESC LEGIONAR sub conducerea ing. Gh. Clime - 1936.
Întemeiază Asociaţia "PRIETENII LEGIUNII" sub conducerea ing. Eugen Ionică - 1936
Conducătorul celei mai mari tabere de muncă, de la Carmen Sylva 1935-1936, la care au participat şi gen. Gh. Cantacuzino - Grănicerul, Nae Ionescu etc. şi unde scrie celebra carte "Pentru legionari"
Iniţiatorul taberei de pe muntele Susai pentru construirea unui mausoleu în care să adune osemintele risipite prin pădure ale ostaşilor căzuţi în războiul din 1916
Întemeiază PARTIDUL "TOTUL PENTRU ŢARĂ" (1935), ca expresie politică a Mişcării Legionare, sub conducerea gen. Cantacuzino Grănicerul.
Refuză să se asocieze loviturii de Stat proiectate de Carol al II-lea pentru instaurarea dictaturii carliste, deşi i se oferise postul de prim ministru.
Încheie un pact de neagresiune cu Iuliu Maniu - şeful Partidului Naţional Ţărănesc, cu Gh. Brătianu - şeful Partidului Naţional Liberal şi cu Willy Filderman - şeful Partidului Evreiesc, pentru desfăşurarea corectă a campaniei electorale din 1937.
La alegerile din dec. 1937, Partidul Totul Pentru Ţară obţine locul II pe Bucureşti şi locul III pe ţară, având dreptul la 66 de locuri în Parlament, în condiţiile în care s-au furat din urne cca. 700 000 de voturi pentru legionari (după cum a declarat Eugen Cristescu - director în 1937 în Serviciul Secret de Informaţii - la procesul gen. I. Antonescu din 1946)
Carol al II-lea instaurează dictatura personală (1938) şi dizolvă toate partidele.
CĂPITANUL ia atitudine publică împotriva instaurării dictaturii carliste.
CĂPITANUL este arestat în noaptea de 16-17 aprilie 1938 (de Florii) pentru scrisoarea particulară trimisă lui Nicolae Iorga prin care îl numeşte pe acesta "incorect sufleteşte" ; este condamnat abuziv - pentru "ultragierea unui consilier regal" (Iorga devenise consilier regal "peste noapte") la 6 luni detenţie şi închis la Jilava.
În luna mai 1938 i se intentează încă un proces rămas în analele Justiţiei ca un trucaj grosolan, fără probe (pentru deţinerea câtorva acte emise abuziv, sub titlul "confidenţial", de către Jandarmerie şi Prefectură, acte prin care se cerea subordonaţilor acestora prigonirea ilegală a legionarilor) ; este condamnat la zece ani muncă silnică de către un tribunal militar format din ofiţeri cu cazier şi deţinut la închisoarea Râmnicu Sărat.
În noaptea de 29-30 Noiembrie (noaptea Sf. Andrei) 1938 este asasinat prin strangulare de jandarmi (împreună cu alţi 13 fruntaşi legionari, Nicadorii şi Decemvirii), lângă pădurea Tâncăbeşti (kilometrul 30 pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti), la vârsta de 39 de ani .
La deshumarea din Nov.1940 s-a văzut nu numai că toţi aveau ştreangul de gât (asasinii, grăbiţi, uitaseră le scoată !), dar că se turnase acid sulfuric peste ei pentru a nu fi recunoscuţi şi o placă de beton de câteva tone (fuseseră aruncaţi în groapă comună la închisoarea Jilava). Comunicatul oficial mincinos anunţase că ar fi fost "împuşcat pt. tentativă de fugă de sub escortă"; asasinii au mărturisit crima în amănunt.
Asasinatul a avut loc la kilometrul 40, nu la kilometrul 30, cum se comunicase oficial. Această a doua minciună în legătură cu asasinarea Căpitanului a fost spusă întrucât trebuiau să fie competente (răspunzătoare) autorităţile jud. Ilfov în legătură cu expunerea "motivelor" "morţii" şi cu anunţarea.
Achitat şi reabilitat prin rejudecarea procesului din 1938 (unul dintre apărători în acest proces a fost avocatul legionar Horia Cosmovici)
Trupul neînsufleţit al Căpitanului (şi cele ale Nicadorilor şi Decemvirilor care au fost strangulaţi odată cu el) au fost reînhumate la Casa Verde din Bucureştii Noi, la 30 Nov. 1940.
La km 30 pe şoseaua Bucureşti - Ploieşti se află în prezent o troiţă comemorativă.
OPERA
Călăuza bunului Român (în colaborare cu Ion Zelea Codreanu şi A. C. Cuza) - 1922
Regulamentul de funcţionare şi organizare a Ligii Apărării Naţional-Creştine (L.A.N.C.). Martie 1923, Iaşi
Scrisori studenţeşti din închisoare (scrise în închisoarea Văcăreşti). Editate la Iaşi, Martie 1925
Question des Bourses accordees par l'Etat francais aux Etudiants Roumains. Grenoble, 1926
Pământul Strămoşesc (Anul I, Nr. 1, August 1927, Iaşi) - (ziarul Mişcării Legionare)
CĂRTICICA ŞEFULUI DE CUIB - Bucureşti, 1933. Reeditată în1940 şi după 1989. Stabileşte normele organizatorice şi morale ale Legiunii
ADEVĂRURI FRÂNTE (reflexii, gânduri, amintiri din timpul prigoanei din 1933-1934). Publicată postum, sub îngrijirea lui Ilie Gârneaţă, în Editura Pământul Strămoşesc (1963) şi republicată în 1996 în Ed. Crater, Buc. (în cartea Răspuns dat tinerilor - D. Sfinţescu)
Declaraţie la Mesaj în Parlament. Bucureşti, Noiembrie 1935
PENTRU LEGIONARI, Vol. I. Editura Vestemean, Sibiu, 1936 - carte doctrinară, de înaltă ţinută morală, memorialistică, debordantă de căldură, sinceritate şi observaţii pertinente asupra lumii; cartea de căpătâi a naţionalismului românesc interbelic şi postbelic; ediţia a II-a - tipografia Vestemean 1937 ; reeditată de încă 6 ori în decursul anilor; după 1989, reeditată încă de 3 ori: la Timişoara - în 1993 şi 1994 şi la Bucureşti (Ed. Scara) - în 1999. Editată şi reeditată în engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă
NOTĂ: Volumul II al cărţii "PENTRU LEGIONARI" n-a apucat să-l mai scrie (în 1938, când CĂPITANUL proiectase să scrie cel de-al doilea volum al celebrei cărţi a fost închis şi apoi asasinat, la vârsta de 39 de ani)
CIRCULĂRI ŞI MANIFESTE - Ed. "Totul Pentru Ţară", Bucureşti, 1937. Reeditată de 4 ori; editată în italiană (Parma, 1980). Cartea constituie un reper pentru conducătorii de mişcări creştine şi marchează evoluţia spirituală a Căpitanului
ÎNSEMNĂRI DELA JILAVA - Ed. Mişcării Legionare, Bucureşti, 1940 (publicată post-mortem); republicare în 1993, în Ed. Fundaţiei Buna Vestire, Bucureşti, în cartea Din luptele tineretului român - 1919-1939
NOTĂ: OPERA CĂPITANULUI NU O CONSTITUIE, DE FAPT, DOAR CEA SCRISĂ , CI TOT CE A LĂSAT ÎN ISTORIA ŢĂRII ÎN VIAŢA SA DE EROU, APOSTOL ŞI MARTIR : NAŢIONALISMUL CREŞTIN ROMÂNESC ORGANIZAT ŞI STATUAT CA MIŞCARE ELITISTĂ ŞI ÎN ACELAŞI TIMP DE MASĂ.
MIŞCAREA LEGIONARĂ NU A FOST CONDAMNATĂ DE TRIBUNALUL DE LA NURNBERG ( fascismul şi nazismul au fost condamnate).
Preluat de pe: www.zelea-codreanu.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează şi dă mai departe!