"Libertate şi comunicare în lumea presei", Recenzie

Autor

Născut în Maramureş în anul 1965, Lucian-Vasile Szabo a făcut şcoala în Teleorman. A început Liceul Silvic în comuna Brăneşti, judeţul Ilfov şi l-a terminat la Timişoara la timp pentru a urma şi absolvi cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Timişoara. A lucrat ca silvicultor, lucrător commercial, ziarist şi director la o firmă de ceaiuri. A participat activ la Revoluţia din 1989; s-a manifestat ca prozator, critic literar, profesor de jurnalism, dar şi ca promotor cultural, debutînd în proza SF la revista “Helion”, la vîrsta de 17 ani. Cornel Ungureanu caracteriza autorul folosind termini precum “ofensiv” sau “incisiv” şi spunea despre Lucian-Vasile Szabo că a fost şi este un ziarist de linia întîi (…) unul dintre jurnaliştii din linia de foc a bătăliilor publicistice.

Structură

Conţinutul lucrării reiese din titlu, care trimite, în acelaşi timp, la două principii fundamentale atunci cînd vine vorba de lumea presei: libertate şi comunicare. Lucrarea apărută la editura Amarcord, Timişoara, în anul 1999 a fost sponsorizată de “Fundaţia pentru o societate deschisă” şi este structurată pe două părţi: “Principii, norme, reguli” şi “Limbajul mass-media”. Prima parte reuneşte principiile, normele, regulile jurnalistice importante, în vreme ce a doua secţiune analizează limbajul şi funcţiile acestuia în media.

Concepte dominante

Cartea se doreşte a fi un ghid practic pentru jurnalişti, aşa cum însuşi autorul afirmă. Conţinutul lucrării reiese din titlu, care trimite, în acelaşi timp, la două principii fundamentale atunci cînd vine vorba de lumea presei: libertate şi comunicare. Nu este o carte doar despre teoria jurnalismului, realităţile empirice din domeniu oferind materialul cercetării. “Libertate şi comunicare în lumea presei” poate interesa, în afara specialiştilor, un public mai numeros, lumea presei fiind un domeniu deschis curiozităţii culturale generale.

Se porneşte de la ideea că presa este, într-adevăr, a patra putere în orice stat democratic, jurnalistul, persoană-cheie în socitate, avînd o serie de dreptul şi îndatoriri. Omul de media trebuie să îşi conştientizeze poziţia dintre informaţie şi public şi, respectînd regulile specifice breslei din care face parte, să tindă spre un grad cît mai mare de imparţialitate. Se observă cum, de plidă, în cazul unor neînţelegeri între cetăţeni şi o anumită instituţie, ziaristul este tentat să ia partea cetăţenilor, acuzînd administraţia de rea-voinţă, fapt care, în cazul unei  informări prealabile superficiale, poate fi un socotit act neprofesionist.

Cît priveşte strîngerea tuturor informaţiilor, aceasta reprezintă un mijloc, şi nu o virtute. Referindu-se la public, autorul îl descrie ca o grupare de oameni ce au elemente comune, interese comune, aspiraţii comune sau care caută informaţii de un anumit gen intr-un anumit timp şi propune o definiţie presei: complex de relaţii sociale reglementat de principii, norme şi reguli jurnalistice. În calitate de cîine de pază al societăţii, presa nu îşi poate permite să abuzeze de puterea pe care o deţine şi să inducă publicul în eroare în mod deliberat.

De altfel, normele care reglementează comunicare de tip mass-media pot fi împărţite în norme juridice, precum reglementările de drept constituţional (libertatea presei), de drept civil şi comercial(organizarea publicaţiilor, radiourilor ori a posturilor de televiziune), de drept penal(insulta, calomnia), sau de dreptul muncii(salarizare) şi norme stabilite de asociaţiile breslei, din care amintim “Declaraţia îndatoririlor şi drepturilor ziariştilor”, “Codul etic al societăţii Sigma Delta Chi” şi “Codul deontologic al ziariştilor romîni”, fiecare cu aplicabilitate în diverite state ale lumii.

Idelile întemeietoare ale activităţii media sunt date de:

Ø     Accesul liber la informaţie;

Ø     Libertatea de exprimare şi de conştiinţă;

Ø     Buna-credinţă;

Ø     Egalitatea de tratament;

Ø     Răspunderea;

Ø     Protejarea surselor;

Ø     Respectful vieţii private;

Ø     Independenţa profesională.

Regulile de respectat în media sunt următoarele:

·        Documentarea detaliată;

·        Verificarea din mai multe surse;

·        Consultarea părţii adverse;

·        Informarea corectă;

·        Dreptul la replică;

·        Inteligibilitatea;

·        Argumentarea;

·        Identificarea (citarea, numirea surselor).

Concluzii

“Libertate şi comunicare în lumea presei” indică modul în care un jurnalist poate fructifica posibilitatea de a transmite informaţii cu eficacitate, respectînd exigenţele privind calitatea mesajului, pe de o parte, şi, pe de cealaltă, fără a se pune în situaţia de a încălca normele deontologice ori cele juridice. Încercînd să interpreteze concepte din lucrări anterioare, autorul reuşeşte să evidenţieze, într-o manieră clară, rolul presei şi a omului de presă în societatea contemporană. Această carte poate constitui o metodologie pentru specialist şi, totodată, un îndrumar pentru cei care sunt pasionaţi sau interesaţi de acest fenomen. Studiul lui Lucian-Vasile Szabo reprezintă o descriere analitică a celor mai interesante aspecte ale activităţii jurnalistice. Unul dintre cele mai importante merite ale lucrării poate fi considerat, prin urmare, deschiderea pe care o oferă unor cercetări ulterioare în acest domeniu atît de dinamic aflat într-o continuă transformare.

Scris de: Cosmin ANDREI

andreicosmin1990@yahoo.com