Mai concret, Parchetul a introdus, pe 13
iulie a.c., o acţiune la Tribunalul Bucureşti în care solicită
magistraţilor să pronunţe o hotărâre prin care Partidul Totul pentru
Ţară să fie dizolvat.Tribunalul urmează să ia în discuţie
solicitarea procurorilor pe 3 septembrie, dacă parchetul nu va face o
cerere de preschimbare a termenului de judecată fixat.
Contactat de România Liberă, actualul
preşedinte al Partidului Totul pentru Ţară, Coriolan Baciu ne-a declarat
că are cunoştinţă de demersul făcut de Parchetul Tribunalului Bucureşti
şi că procurorii cer dizolvarea întrucât partidul pe care îl conduce ar
fi urmaşul Mişcării Legionare care este considerată o mişcare fascistă.
În acest context, demersul parchetului apare ca ciudat ţinând cont de
faptul că formaţiunea politică funcţionează din 1993 sub denumirea
Partidul Pentru Patrie, denumirea fiind schimbată în noiembrie 2011 în
Partidul Totul pentru Ţară. Chiar şi cu prima denumire, partidul era tot
unul de credinţă legionară.
Partidul TotulPentruŢară |
“În esenţă se cere dizolvarea
pentru că suntem consideraţi ca fiind continuatorii Mişcării Legionare
care este considerată o mişcare fascistă. Acuzaţia este aberantă. Noi
existăm din 1993 şi în ultimii 19 ani am respectat întocmai prevederile
Constituţiei şi legilor în vigoare. Niciun document al partidului nostru
şi nicio acţiune făcută de noi nu a încălcat cu nimic legile în
vigoare”, ne-a declarat Coriolan Baciu.
Potrivit legii partidelor politice, o
asemenea organizaţie se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele
condiţii: când scopul sau activitatea partidului politic a devenit
ilicită ori contrară ordinii publice; când realizarea scopului
partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare
ordinii publice; când partidul urmăreşte alt scop decât cel care rezultă
din statutul şi programul politic ale acestuia. Alte condiţii ţin de
inactivitatea formaţiunii politice: nu a ţinut nici o adunare generală
timp de 5 ani; nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţă, în două
campanii electorale parlamentare succesive, în cel puţin 18
circumscripţii electorale, ceea ce nu e cazul Partidului Totul pentru
Ţară.
Un alt caz de dizolvare a unei
formaţiuni politice se referă la neîndeplinirea obiectivelor stabilite
pentru un partid politic şi se poate constata când un partid politic nu
obţine la două alegeri generale succesive un număr minim de voturi.
Numărul minim necesar îndeplinirii condiţiilor este de cel puţin 50.000
de voturi la nivel naţional, pentru candidaturile depuse în oricare
dintre următoarele scrutinuri: consilii judeţene, consilii locale,
Camera Deputaţilor, Senat.
Scurt istoric al politicii legionare
Partidul Pentru Patrie a luat fiinţă în
1993 la iniţiativa unui grup de vechi luptători în Rezistenţa Naţională
Anticomunistă, foşti deţinuţi politici şi luptători în munţi. În prezent
preşedintele Partidului Totul pentru Ţară, denumire la care a revenit
Partidul pentru Partie la începutul acestui an, este Coriolan Baciu din
Alba Iulia. Printre personalităţile partidului legionarilor se
găsesc cunoscutul actor Ernest Maftei sau şi mai cunoscutul luptător
anticomunist, Ion Gavrilă Ogoranu, în prezent decedat, Nistor Chioreanu,
Virgil Mateiaş sau Constantin Tănăsescu, potrivit datelor de pe pagina
de internet a partidului.
Gavrilă Ogoranu a fost cel care a condus rezistenţa anticomunistă din Munţii Făgăraş de după al doilea Război Mondial.
Din punct de vedere istoric, la
10 decembrie 1934, lua fiinţă Partidul “Totul pentru Ţară” (TPT), la
iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu şi a generalului Gheorghe
Cantacuzino-Grănicerul.
În declaraţia de înfiinţare a TPT,
postată pe pagina de internet a partidului, generalul
Cantacuzino-Grănicerul scria: “În consecinţă înfiinţez pe data de 10
Decembrie partidul politic „Totul pentru Ţară”, şi-l înfiinţez cu o
singură condiţie, să recunoaştem cu toţii pe Corneliu Zelea Codreanu ca
şeful nostru spiritual. Adepţii acestui partid îşi propun şi jură
împreună cu mine să îndeplinească cu tenacitatea ceasurilor de tranşee,
în ciuda tuturor adversarilor şi adversităţilor, următoarele: (…)
înălţarea morală a poporului român; cinste, demnitate, ordine, dor de
muncă şi credinţă în Dumnezeu (…), apărarea mereu legală a României în
contra primejdiilor mereu crescânde cari o pândesc (…), dreptate şi
pâine pentru toţi acei care muncesc, (…) o organizare monarhică de stat
şi în stat adecvată nouilor împrejurări de viaţă românească, (…) pace şi
bună învoire cu toţi cei ce vor respecta hotărârile României şi toate
drepturile noastre de stat liber.”
Sursa: http://www.romanialibera.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează şi dă mai departe!