Actor mă fac!

... şi merg şi la Festivalul de Film de la Cannes cu asta:

Scris de: Cosmin ANDREI

andreicosmin1990@yahoo.com

Centrul de Resurse pentru Copii si Tineret “ Don Bosco”

1. Centrul Diecezan Caritas Iasi. Scurta prezentare .

Centrul de resurse pentru copiii si tineret “ Don Bosco” face parte dintr-o organizatie non profit Caritas Iasi membra a Caritas Romania si Caritas International. Organizatia Caritas Iasi si-a inceput activitatea in anul 1990. In cadrul acestei organizatii se desfasoara mai multe proiecte cu relevanta in domeniul social si anume:

Centrul de Plasament “ Sfantul Iosif “ infiintat in 1993 ci scopul de a oferi suport emotional si consiliere copiilor si familiilor acestora , suport educational dreptul individual la o dezvolatre fizica, psihica, morala si intelectuala. Instititia este de tip rezidential iar copiii provin din familii cu situatii speciale deosebit de dificile.

Cabinetul Medical Caritas “ Sfanta Teresa” – infiintat in 1998 , are drept scop oferirea de asistenta medicala persoanelor defavorizate social.

Biroul de asistenta sociala Caritas – infiintat in 1999 urmareste acordarea unui ajutor direct, persoanelor si famiilor defavorizate aflate in situatii de risc.

Biroul de dezvoltare a organizatiei si atragere de fonduri- functioaneaza din anul 1999 si are misunea de a identifica si reuni resurse umane , profesionale , tehnice si financiare pentru a sprijini populatia defavorizata din regiunea Iasi.

Programul Servicii de Ingrijire la Domiciliu- functioneaza din anul 2000 si are ca scop asigurarea asistentei sociale si a ingrijirii medicale persoanelor imobilizate la pat sau la domiciliu.

Biroul de asistenta si consiliere pentru persoane cu handicap Iasi – functioneaza din anul 2001 si are ca scop imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu handicap si promovarea integrarii lor in societate.

Centrul de insertie socio- profesionala pentru tineri aflati in dificultate- infiintat in 2002 , cu scopul de a realiza integrarea socio-profesionala a tinerilor cu varste intre 16 si 22 de ani aflati in situatii de risc.

Biroul Antidrog- scopul acestui proiect este de a preveni consumul de droguri in randul tinerilor.

Programul de interventie in situatii de urgenta si calamitati naturale- infiintat in 2001 si are drept scop oferirea rapid si eficient de ajutor material, consiliere psihologica si sprijin moral pentru persoanele aflate in situatii de urgenta.

 Centrul de resurse pentru copiii si tineret “ Don Bosco”

Proiectul a fost înfiinţat la 01.09.2000 şi are ca motto: „Să-i ajutam educandu-i”. a fost creeat pentru a veni în ajutor copiilor din clasele primare care intampina dificultati la învăţătură.

Beneficiarii direcţi ai acestui proiect sunt copii din clasele primare iar beneficiarii indirecţi, familiile acestora, învăţătoarele de la şcoală, societatea. In ceea ce priveste beneficairii directi acestia sunt un numar de 40 de copiii care provin din familii dezorganizate si care intampina dificultati in ceea ce priveste acumulatea unor abilitati de baza pe plan scolar si social.

 Obiectivele generale sunt: reducerea ratei abandonului şcolar şi îmbunătăţirea rezultatelor şcolare pentru cei 40 de copii. Obiectivele specifice: identificarea adevăratelor cauze care au dus la situaţia dificlă în care se află aceşti copii; apoi, prin ajutor în efectuarea temelor şi prin înlesnirea unei comunicări mai bune între părinţi, copii şi şcoală, urmărindu-se îmbunătăţirea vizibilă a rezultatelor şcolare şi reducerea ratei corigenţelor în rândul acestor copii.

Cadrul legal de functionare

Ordonanţa de  guvern 26/  30.01.  2000   publicată în  Monitorul  Oficial  partea  1  Nr.  39  din 31.01.2000,intrată în vigoare la 30.04.2000 privind asociaţiile şi fundaţiile;

Ordonanţa de guvern 37/30.01.2003 publicată în Monitorul Oficial partea 1 Nr.62 din 01.02.2003, intrată în vigoare la 03.03.2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei 26/2000.

Scopul Centrului de Resurse pentru Copii si Tineret “ Don Bosco “
            Scopul acestui centru este de a veni in intampinarea familiilor sarace si nu numai in oferirea de ajutor in ceea ce priveste  educatia copiilor. Insa  proiectul are drept scop principal prevenirea abandonului scolar in randul copiilor din clasele generale.

Obiective:
Obiective pe termen scurt:
* Imbunatatirea situatiei scolare a beneficiarilor
* Imbunatatirea abilitatilor de comunicare si socializare a beneficiarilor
* Imbunatatirea atitidinii fata de scoala a benficiarilor

Obiective pe termen mediu :
* Responsabilizarea parintilor in ceea ce priveste situatia scolara si sociala a copiilor
* Inregistrarea unor progrese majore pe toate planurile prin folosirea unor metode didactice adecvate
* Implicarea voluntarilor si a altor actori sociali in activitati care sa duca la atingerea scopurilor pe care si le propune proiectul

Obiective pe termen lung:
* Prevenirea abandonului scolar
* Imbunatatirea relatilor copil – parinte, parinte – institutia scolii
* Formarea continua a voluntarilor in domeniul copii – tineret

Obiective pentru 2011:
* Imbunatatirea calitatii serviciilor oferite
* Atragerea de fonduri pentru realizarea obiectivelor propuse
* Cresterea numarului de beneficiari prin deschiderea in paralel a unui program in regim “ after school “ (cu plata - pentru copii din familii instarite, care raman nesupravegheati acasa datorita programului de lucru incarcat al parintilor)
* Atragerea, formarea si implicarea de voluntari (acestia reprezintand o resusa importanta pentru program)

Servicii oferite
* sprijin, îndrumare şi suport pentru fiecare copil in parte;
*  meditaţii gratuie la materiile şcolare de bază;
* oferirea de ajutor material, ajutor în efectuarea temelor;
* consilierea beneficiarilor direcţi şi ai parinţilor acestora;
* realizarea de diferite cursuri specifice şi campanii de informare

Activitati cu caracter permanent :
 * Oferirea de ajutor in efectuarea temelor
*  Oferirea unei mese calde zilnic
* Participarea la diferite jocuri si activitati care sa duca la dezvoltarea imgintiei, increderii in sine, capacitatii de adaptare si socializare a beneficiarilor
* Meditatii la materiile scolare de baza la care se intrejistreaza rezultate mai putin bune
* Activitati comune pentru parinti si copii care sa duca la cresterea gradului de implicarea a parintilor si la imbunatatirea relatilor dintre copii si parinti
* Sarbatorirea zilelor de nastere in mediu scolar pentru imbunatatirea relatiilor dintre colegi;
* Implicarea in jocuri instructiv-educative individuale si de grup

Activitati specifice :
* Vizita la Gradina Botanica din Iasi organizata pentru beneficiarii proiectului
* Vizita la Muzeul de Stiinte ale Naturii din Iasi
* Participarea la Marsul Voluntarilor , mars la care Caritasul a participat cu 15 voluntari
* Vizita la caminul de batrani “ Sf. Iosif “ , vizita a fost facuta cu ocazia venirii primaverii, copii au sustinut un mic program artistic
* Primirea unei vizite din partea unor voluntari straini din orasul Trieste care au desfasurat diferite activitati cu copiii
* Semnarea unui contract de colaborare cu Gradinita nr. 24 care a participat la unele dintre activitati
* Organizarea unui bal mascat cu ocazia zilei Don Bosco pe 31 ianuarie
* Sarbatorirea pe 1 iunie a Zilei Copilului ocazie cu care toti copii au primit cate un cadou
* Actiunea “ O floare pentru o viata “ organizata in maternitatile din Iasi ocazie cu care beneficiarii proiectului au impartit/oferit flori si felicitari mamicilor aflate in maternitate
* Organizarea unui curs de formare si informare adresat voluntarilor
* Organizarea serbarii de Craciun
* “ Sa mergem la surf “ titlul desenului animat pe care l-au vizionat beneficiarii in cadrul Festivalului de Film “ Privind Copii”
* Implicarea unor beneficiare ale proiectului in piesa de teatru “ Cadoul “
* Colindarea mai multor institutii si personalitati cu ocazia sarbatorilor de iarna
* Activitati specifice fiecarei luni in parte cum ar fi : iesire la iarba verde, desen pe asphalt, la sanius etc.

Rezultate obtinute :
* Construirea si inagurarea Centrului Socio – Caritariv “Don Bosco”,
* Imbunatatirea si diversificarea serviciilor prin aplicarea si implementarea unor metode mult mai inovatoare si atractive pentru beneficiari
* 40 de benficiari au participat zilnic la la un program in regim after school in cadrul caruia au benficiat de : ajutor in efectuarea temelor, sprijin material si moral, consiliere psihologica, implicarea in activitati de socializare si dezvolatare a abilitatilor necesare varstei
* 40 de familii de pe raza judetului Iasi au beneficiat de donatii constand in alimente si rechizite pentru anul scolar 2006-2007
* 40 de familii au benefiat de donatii constand in alimente si imbracaminte, si unele dintre ele au primit si ajutor financiar necesar achitarii unor datorii la intretinere
* 140 de studenti de la diferite facultati au beneficiat de posibilitatea de a lucra , pe baza semnarii unui contract de voluntariat , cu beneficiarii proiectului ocazie cu care au putut sa transpuna in practica cunostiintele teoretice acumulate. 

Scris de: Elena VOAIDEŞ
voaideselena1991@yahoo.com

P... presarii şi prefectul

Acesta este un ...p..p... pamflet şi trebuie tratat ca atare.

Scris de: Cosmin ANDREI

andreicosmin1990@yahoo.com

Studiu de caz

1. Istoric social
Familia Z locuieşte la bloc şi are o fetiţă X, în vârstă de 3 ani, şi un băiat, Y, în vârstă de 8 ani.
Într-o noapte, vecinii au auzit ţipete, fata plângea foarte tare şi s-au hotărât să cheme poliţia. Reprezentanţii poliţiei au venit să discute cu vecinii şi să-i întrebe ce s-a întâmplat, apoi au mers în apartamentul familiei, unde au stat de vorbă cu mama. Aceasta a declarat că nu s-a întâmplat nimic grav - doar o discuţie cu soţul ei care, între timp, a adormit. Poliţiştii au vrut să vadă copiii şi au observat că erau speriaţi. Au încercat să le vorbească blând şi să-i pună întrebări băiatului de 8 ani, dar acesta nu voia să răspundă, iar fata se ascundea, cu lacrimi în ochi, după mama S ei. Considerând că situaţia nu impune intervenţia lor, poliţiştii i-au recomandat mamei să contacteze SPAS, pentru că erau totuşi îngrijoraţi de situaţia copiilor, şi au înştiinţat-o că vor raporta şi ei incidentul la SPAS.

 2. Evaluarea initiala
SPAS primeşte sesizarea în dimineaţa următoare şi decide ca un asistent social să viziteze familia pentru a verifica dacă există o situaţie de risc pentru copii. În timpul vizitei, asistentul social observă că nu este curăţenie în casă, iar X este neglijent îmbrăcată şi se joacă singură pe covor cu o maşinuţă a lui Y, care este la şcoală. Mama este pasivă, nesigură şi reticentă la unele întrebări privind relaţia cu soţul ei. Totodată, află că veniturile actuale ale familiei sunt compuse din ajutorul de şomaj al tatălui, care, de cinci luni, nu mai lucrează, şi alocaţiile celor doi copii.
 
 3. Prezentarea problemei
Asistentul social decide să culeagă mai multe informaţii. De la vecini află că, de când a rămas fără slujbă, tatăl vine tot mai des în stare de ebrietate şi episoade precum cel din seara trecută au mai avut loc şi în alte ocazii.
De la medicul de familie află că în ultima perioadă, atunci când mama a venit cu copiii pentru consultaţii sau vaccinări, ea prezenta urme evidente de violenţă şi a solicitat medicamente antidepresive.

Învăţătoarea lui Y îşi face probleme în ceea ce priveşte situaţia băiatului, deoarece acesta a început să lipsească tot mai des de la şcoală. În ziua respectivă întârziase la prima oră şi, în general, îşi neglijează temele şi are dificultăţi de concentrare în timpul orelor.
Asistentul social consideră că nu există dovezi privind un posibil abuz asupra copiilor în familie, dar aceasta se confruntă cu o situaţie de criză şi se impune acordarea unor servicii de sprijin. În ziua următoare, asistentul social invită părinţii la sediul SPAS, pentru a schiţa împreună un plan de servicii. Mama vine însă singură şi acceptă propunerea de a înscrie fetiţa la grădiniţă, pentru a avea timp să-şi caute un loc de muncă. Ea nu consideră totuşi că Y ar trebui să meargă la un centru de zi după terminarea orelor de la şcoală şi nici că soţul ei are probleme cu alcoolul şi ar avea nevoie de consiliere.
În procesul de monitorizare a aplicării planului de servicii, asistentul social vizitează, după o lună, şcoala şi grădiniţa frecventate de copii. De la învăţătoare află că situaţia şcolară a lui Y nu s-a îmbunătăţit, ci, dimpotrivă, iar acesta a devenit agresiv faţă de colegi. Educatoarea lui X îi comunică suspiciunea că fetiţa este tăcută, retrasă, nu se joacă cu ceilalţi copii şi nu participă la activităţile grupei. Asistentul social încearcă să viziteze din nou domiciliul părinţilor, dar nu găseşte pe nimeni acasă. Vecinii îi spun că tatăl continuă să vină beat acasă, iar scandalurile sunt tot mai dese.
Sprijinul acordat de către SPAS nu a condus la îmbunătăţirea situaţiei. Acest fapt îl determină pe asistentul social SPAS să sesizeze DGASPC, care evaluează, la rândul său, situaţia şi ajunge la concluzia că în familie există o situaţie de risc potenţial pentru copii. Este clar că tatăl are probleme cu alcoolul şi că mama nu are destulă energie şi resurse pentru a se confrunta cu aceasta. Dacă în ceea ce-i priveşte pe copii, nu există dovezi de abuz, violenţa asupra mamei este evidentă.

4. Interventie
Datele colectate îi determină pe reprezentanţii DGASPC să organizeze o întrunire cu membrii familiei extinse pentru a evalua posibilităţile ca familia extinsă să aibă grijă de copii până când părinţii depăşesc perioada de criză. Întrucât bunicii din partea mamei locuiesc în apropiere şi au atât dorinţa, cât şi condiţiile necesare pentru a avea grijă de copii, se propune plasarea copiilor la bunici cu consimţământul părinţilor. Pentru a face posibil acest lucru, se stabileşte un plan individualizat de protecţie şi propunerea este înaintată Comisiei de Protecţie a Copilului, care decide plasamentul.

Hotărârea comisiei este comunicată asistentului social al SPAS, care informează reprezentanţii şcolii şi medicul de familie cu privire la situaţia familiei. SPAS şi DGASPC hotărăsc împreună modalităţile de sprijin acordate părinţilor pe perioada plasamentului în vederea reîntregirii familiei: terapie şi consiliere în vederea obţinerii unui loc de muncă.

 5. Genograma
Genograma sau arborele familiei, descrie tipurile de relatii si evenimentele care s-au desfăsurat de-a lungul generatiilor. Aici găsim înregistrate pe scurt nasterile, divorturile, decesele si de aceea asistentul social foloseste această tehnică si în cazul lui M. Aceasta se va completa de către asistentul social împreună cu M si mama lui.

 6. Harta eco
   Această tehnică precizează locul unei persoane sau familii în contextul social. Ea se bazează pe relatii, modul de interactionare cu ceilalti, performante intelectuale, participarea la activităti religioase, sociale, politice, culturale etc.  Asistentul social va folosi harta eco si în cazul lui M deoarece aceasta tehnică poate oferi informatii valoroase.
 
7. Planul de servicii (PS)
Planul de servicii, denumit în continuare PS, se întocmeşte în scopul prevenirii separării copilului de părinţi în următoarele situaţii:
a) pentru copiii aflaţi la risc de părăsire de către părinţi;
b) pentru copiii reintegraţi în familie după încetarea măsurii de protecţie;
c) în orice situaţie care impune acordarea de prestaţii şi/sau de servicii în vederea respectării drepturilor copilului.
 
                             PLAN DE SERVICII
    Numele si prenumele copilului : M
    CNP  1990124339927
    Mama :S
    Tata : D
    Domiciliul : Vasile Lupu, nr. 111, bl.568, sc. B, ap.20 Iasi
    Data realizarii planului de servicii 10 ianuarie 2009
    Dosarul nr. 124
    Motivul intocmirii planului de servicii : pentru mentinerea/îmbunătătrea stării scolare , emotionale a copilului.
    Managerul de caz/responsabilul de caz : Asistentul social
    Membrii echipei si institutia din care provin : Asistent social , psiholog, psihopedagog, profesori, medici.

 Responsabilul de caz : Asistentul social
 Membrii echipei : asistent social , psiholog, psihopedagog, profesori, medici.
 Sef serviciu:  managerul de caz.

Scris de: Elena VOAIDES
voaideselena1991@yahoo.com

În dialog cu un asistent social ieşean

Interviu

1.    Voaideş Elena: Bună ziua! Cum vă numiţi şi cu ce vă ocupaţi?
Mihaela Hurduc: Bună ziua! Mă numesc Mihaela Hurduc şi sunt asistent social în cadrul centrului “Don Bosco, Caritas” din Iaşi.

2.    V.E.: Ce probleme aţi întampinat în cariera dumneavoastră de asistent social?
M.H.: Nu au fost probleme deosebite pînă acum, doar cunoscuta lipsă a fondurilor şi unii beneficiari care nu au fost mereu… cooperanţi.

3.    V.E.: Cît timp vă ia pînă la finalizarea unui caz?
M.H.: Depinde de complexitatea acestuia. De pildă, unele dosare se rezolvă în săptămîni, iar altele, din diferite motive, pot rămîne nerezolvate luni întregi.

4.    V.E.: Care a fost cea mai dificilă postură în care aţi fost pusă ca asistent social?
M.H.: Este vorba de cazul unui băieţel care avea ambii părinţi cu handicap, mama avea retard mintal, iar tatăl era paralizat. De băieţel avea grijă bunica acestuia. Mai dureros este faptul că aceştia locuiau într-un apartament mic.

5.    V.E.: Aţi avut momente în care aţi regretat că aţi ales această meserie?
M.H.: Uneori, mă simţeam slabă, dar nu aş putea spune că regret alegerea făcută.

6.    V.E.: Cum vedeţi viitorul profesiei de asistent social în Romania?
M.H.: Cred în această profesie şi, dacă unele legi s-ar schimba, ne-ar fi mult mai uşor să ne desfăşurăm activitatea.

7.    V.E.: Ce simţiţi atunci cînd rezolvaţi cu succes un caz?
M.H.: Simt că am făcut un bine, mă simt un om de folos în comunitate, este o împlinire sufletească.

8.    V.E.: Ce v-a determinat să profesaţi în acest domeniu?
M.H.: Dorinţa de a-i ajuta pe ceilalţi, în principal.

9.    V.E.: Colaboraţi cu alţi colegi în rezolvarea problemelor?
M.H.: Da, adesea se întîmplă să cer informaţii de la colege, mai ales legate de istoricul unor beneficiari sau de proceduri legale.

10.    V.E.: Ce calităţi ar trebui să aibă un asistent social?
M.H.: După părerea mea, ar trebui ca un asistent social să fie bine informat, blînd dar nu uşor de influenţat şi în acelaşi timp, corect şi să fie un bun ascultător.

11.    V.E.: Vă mulţumesc mult pentru timpul acordat.
M.H: Şi eu vă mulţumesc, la revedere!

Scris de: Elena VOAIDES
voaideselena1991@yahoo.com

Porecle în presa sportivă

Structura prezentării:

1.Elemente teoretice;

2.Exemple şi discutţii pe marginea lor;

3.Concluzii.

Definiţie:

•PORÉCLĂ, porecle, s. f. 1. Supranume dat, de obicei în bătaie de joc, unei persoane, mai ales în legătură cu o trăsătură caracteristică a aspectului său exterior, a psihicului sau a activităţii sale. 2. (Înv. şi reg.) Nume de familie. [Var.: (reg.) polícră, poríclă s. f.] – Din sl. poreklo.
Sursa: DEX '98

•                     Se poate spune că amploarea şi frecvenţa metaforelor animaliere demonstrează inclinaţia unor gazetari sportivi în a reliefa un imaginar al luptei pentru supravieţuire.

•                     Unele porecle sunt date sportivilor pentru a evidenţia calităţi care le-au fost de folos în cariera sportivă (ex: viclenia unei cobre), trăsături fizice (ex:”bursucul”), sau tare ale caracterului (“Strîmbul”).

•                     Astfel, viaţa sportivă din Statele Unite ale Americii este populată de tigri, urşi, pantere, tauri, jaguari, rechini, delfini, lupi sau vulturi.

•                     Nici jungla sportivă europeană nu se poate plînge că duce lipsă de simboluri impunătoare. Jucătorii echipei de fotbal FC Liverpool sunt supranumiţi cormoranii, cei de la Southampton – sfinţii, cei de la FC Valencia – liliecii, cei de la FC Dinamo Bucureşti – cîinii roşii, cei de la Sporting Lisabona – leii, cei de la Arsenal Londra – turanii, iar lista poate continua.

•                     “Stejarii” nu mai sunt falnicii copaci, ci reprezentanţii selecţionatei de rugby a României, “lupii galbeni” de la FC Petrolul Ploieşti se luptă cu “leii din Bănie” de la FC Universitatea Craiova, dar şi cu “urşii” de la FC Ceahlăul Piatra-Neamţ, ori cu “plăieşii” de la FC Vaslui.

•                     De asemenea, porecle sunt date şi ţinînd cont de biodiversitatea unor anumite regiuni; astfel putem întîlni: pumele din Argentina, tigrii coreeni, leii camerunezi sau elefanţii din Africa.

Exemple:

Eddy Merckx, „Canibalul"

   Ciclistul belgian a acumulat victoriile asemeni unui prădător care îşi devora necruţător prada. Setea de concurenţă şi apetitul pentru a cîştiga i-au adus rapid porecla de „Canibalul". Eddy Merckx are un palmares impresionant: cinci Tururi ale Italiei şi 5 Tururi ale Franţei (între 1969-1972 şi în 1974).

Boris Becker, „Bum Bum"

•                     Forţa serviciului său e cea care i-a adus lui Boris Becker, jucător de tenis din anii '80, porecla de „Bum-Bum". A fost într-adevar, unul dintre primii tenismeni care serveau cu peste 200 km/h.

   În 2004, Boris Becker şi-a publicat autobiografia  cu titlul „Fără fileu:  autobiografia explozivă  a lui Bum Bum".

Ian Thorpe, „Thorpedo"

•                     Porecla campionului la nataţie este un amestec al numelui său şi „torpedo", care înseamnă torpilă în limba engleză. Un brand australian a vîndut o băutură energizantă numită Thorpedo, cu fotografia recordmenului pe flacon.

M. Phelps, „Glonţul din Baltimore"

•                     Există două porecle care apăreau la ştiri şi care îl desemnau pe Michael Phelps: The Baltimore Bullet (glonţul din Baltimore) şi Flying Fish (peştele zburător).

Deşi „glonţul din Baltimore" este porecla sa neoficială, chinezii l-au numit „fei yu", adică „peştele zburător".

Tiger Woods

•                     Prenumele faimosului jucător de golf american este Eldrick, însă i se spune „Tiger" înca de la 20 de ani. Este porecla  unui prieten de-al tatălui său,  locotenent-colonel în timpul  războiului din Vietnam.

Dennis Rodman, „Demolatorul"

•                     Fostul jucător NBA, Dennis Rodman se distingea prin culorile în care îşi vopsea părul. Porecla i se trage de la filmul Demolition Man.

Franz Beckenbauer, „Kaiserul"

Căpitan al echipei de fotbal al Germaniei în anii '80, Franz Beckenbauer a fost votat de către colegii săi cel mai bun jucător german al secolului XX. Autoritatea cu care îşi conducea apărarea e cea care i-a adus porecla de „Kaiserul", împarat în română.
În Anglia, cel care poartă o altă funcţie de conducere, The King este Eric Cantona, iar în Franţa, Laurent Blanc a fost numit Preşedintele, iar în România, se ştie deja că Regele este Gheorghe Hagi.

Diego Maradona, „el pibe d’oro"

•                     Dacă Diego Maradona a fost numit „băiatul de aur", acest lucru se datora faptului că jucatorul-minune al fotbalului argentinian s-a evidenţiat încă de tînăr.

Youri Djorkaeff, „Sarpele"

•                     În biografia sa publicată în mai 2006, cu titlul „The Snake" (Şarpele), Youri Djorkaeff explică de unde s-a pricopsit cu această poreclă. Printre adversarii săi, loviturile libere ale lui Youri se ondulau precum un şarpe. Djorkaeff îşi dribla adversarii la fel cum un sarpe se strecoară printre obstacolele din drumul său.

Cafu, „Pendulul"

•                     Urmărindu-l pe Cafu alergînd mai mult de 90 minute, s-ar fi zis că acest om trebuie să fi avut 3 sau 4 plămîni. Fosta extremă dreapta de la AC Milan şi a echipei naţionale de fotbal a Braziliei făcea atît de multe ture înainte şi înapoi în timpul unui meci încat presa italiană l-a numit „Pendolino".

Tim Duncan, „Dream Tim"

•                     Extrema dreaptă de la Antonio Spurs, de patru ori campion NBA, este poreclit aşa, cu referire la „echipa de vis" a Statelor Unite de la Jocurile Olimpice din 1992, împreuna cu Michael Jordan şi Magic Johnson, printre alţii.

Alin Liţu – Torres de România

•                     Idolul său e Fernando Torres. La fel ca atacantul lui Chelsea, Alin Liţu a reuşit să înscrie din nou după 900 de minute de secetă, duminică, împotriva Unirii Urziceni (2-0).

   Gazeta Sporturilor

   26.04.2011

Romică Buia – Figo din Berceni

•                     A fost, pe rând, "Figo din Bănie", "Figo din Berceni", iar mai apoi "Figo din Banat”.

Gabriel Torje – Messi din Banat

•                     Dinamo a dat lovitura, l-a luat pe "Messi din Banat”

   sport.ro, 15.01.2008

Nicolae Dică – “Ronaldică”

•                     RonalDICĂ a fost prezentat oficial la Catania. 500 de sicilieni l-au aclamat pe cel care a fost „Dicanio“ în Ghencea, de ieri fiind rebotezat după rit brazilian, RonalDICĂ.

ProSport, 02.07.2008

Andrei Ionescu – Noul Balaci

•                     "Noul Balaci" a dat Craiova pentru Steaua. ProSport, 24.08.2008

Elis Bakaj – Noul Ronaldo

•                     A venit "Ronaldo"! Elis Bakaj a semnat cu Dinamo.

   ProSport, 02.02.2011

Mihai Stoichiţă, Lippi din Ghencea

•                     Mihai Stoichita: “Mi se spune Lippi, dar sunt fan Capello. Chiar dacă mi se spune Lippi, mie îmi place mai mult Capello pentru modul în care ştie să organizeze jocul.”

Bănel Nicoliţă, “Jardel”

•                     "Jardel" i-a dat clasă lui Toja. Bănel – Duracel a fost la înălţime!“

   ProSport, 22.06.2010 

Alexandru Bourceanu, Gattuso de Galaţi

•                     “Victor Piţurcă s-a convins că Bourceanu seamănă cu Pitbull-ul lui AC Milan, Gennaro Gattuso,  prin prisma ambiţiei.” Gazeta Sporturilor, 05.12.2008

Alte titluri din presa autohtonă:

•                     Hizo l-a sunat pe Copos! "Dulaul" s-a întors in Giuleşti!

   Sport.ro  30 aprilie 2010

•                     'Puriul' îl înţeapă pe 'Vamă': "Rapidul mă vrea, Dinu Gheorghe mă doreşte! N-o să câştige nimic fără mine"

    Prosport, 20 martie 2011

•                     "Strâmbul nu e băiat prost”. Dragomir îl caracterizează pe Mircea Rednic"     prosport.ro 7 octombrie 2010

•                     "Procurorul" Cornel Dinu dă de pămînt cu Steaua.   

    Ziare.com 17 aprilie 2011

•                     "Pinalti" e în Liga 1! Ceahlăul a promovat fără să piardă în Liga a II-a  

   Prosport  29 aprilie 2011

•                     S-a umflat tarîţa-n ei! » "Prinţul" Cristea şi Delgado s-au bătut în vestiar! 

  Gazeta Sporturilor, 28 martie 2011

•                     Dănciulescu le răsuceşte cuţitul în rană steliştilor! "Corbul" a ales cel mai important derby din carieră!

   Prosport, 16 martie 2010

•                     "Clau-gol", spaima Rapidului!

   Prosport, 10 martie 2011

•                     Pancone, primul transfer al Rapidului!

    Gsp.ro, 11 ianuarie 2011

•                     „Pisica” Lobonţ a devenit, oficial, „caine”

    Monitorul de Suceava

•                     La mulţi ani, Marius Lacatuş! "Fiara" împlineşte azi 47 de ani!
www.libertatea.ro 5 aprilie 2011

•                     Cobra se întoarce! Adrian Ilie va fi noul manager general la Steaua” 

   www.prosport.ro, 30 mai 2007

•                     «Motanul» Bogdan Stancu i-a adus Stelei trei puncte şi e lider în topul golgheterilor, cu 10 reuşite - www.libertatea.ro 26 noiembrie 2010

Concluzii

                  Pentru o expresivitate metaforică sporită, media, în general şi cea sportivă, în special, recurge la supranume şi porecle date celor implicaţi în fenomonul sportiv.

                 Domeniile din care se inspiră jurnaliştii variază de la registrul vegetal la cel animal şi chiar spiritual, materialul lingvistic selectat fiind aplicat, în funcţie de elementele caracterizante, unor nume şi supranume de echipe şi sportivilor.

Scris de: Cosmin ANDREI

andreicosmin1990@yahoo.com

Prezentarea universităţii „Alexandru Ioan Cuza”

Cea mai puternică instituţie de învăţământ superior din România, pentru al şaptelea an consecutiv, conform celei mai recente clasificări, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” are 900 de cadre didactice, care instruiesc peste 38000 de studenţi. Cea mai veche universitate românească, înfiinţată în anul 1860, a şcolit de-a lungul timpului savanţi, scriitori şi oameni politici de prestigiu precum: Grigore Cobălcescu, Petru Poni, Alexandru Philippide, Alexandru D. Xenopol, Dragomir Hurmuzescu, Alexandru Miller, Octav Mayer, Gheorghe Brătianu, Grigore T. Popa sau Gheorghe Platon, dar şi personalităţi ale momentului, precum Simona Gherghe, Cristian Leonte, Oana Andoni, Irina Petraru, Andreea Marin ori Mihai Trăistariu.

Profesorii de la „Cuza” sunt implicaţi în peste 200 de proiecte naţionale şi internaţionale, prin intermediul a 24 de centre de cercetare şi de excelenţă, ale căror rezultate sunt prezentate în aproximativ 260 de articole publicate în reviste de prestigiu. Pe lângă activitatea de cercetare, universitatea ieşeană se distinge prin mobilitatea studenţilor, fiind prima instituţie de învăţământ superior din România care a permis studenţilor să îşi aleagă pachete de studiu de la alte facultăţi.

Specializările complementare pot fi urmate de către studenţii din anul terminal, aceştia primind recunoaşterea pachetului opţional prin suplimentul la diplomă. Universitatea ieşeană are 15 facultăţi, centre de studii europene, egeo-mediteraneene, schimburi internaţionale Gaudeamus, informare profesională, orientare în carieră şi plasament, precum şi departamente în vederea pregătirii personalului didactic, departamente de cercetare, de comunicaţii digitale şi de relaţii internaţionale. O dată cu adoptarea procesului Bologna, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" a devenit prima instituţie de învăţământ superior din România centrată pe student.
Pentru cazarea studenţilor universitatea ieşeană dispune de 15 cămine, cu o capacitate de 8500 de locuri, criteriul de selecţie a tinerilor, care solicită găzduire, fiind media obţinută la admitere, respectiv, în anul universitar anterior. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” dispune pentru anul universitar 2011-2012 de 3176 de locuri bugetate pentru ciclul licenţă, 1150 la masterat şi 195 la doctorat. Mai jos, aveţi prezentarea faculăţilor din cadrul UAIC.

Open publication - Free publishing - More uaic

Scris de: Cosmin ANDREI

andreicosmin1990@yahoo.com

Ce şi de ce ar trebuie să citească un tînăr ?

Orice. De la reviste la romane şi tratate ştiinţifice. Cît mai mult. Pentru că merită. Mai puţin cancanurile.

Sigur că există cluburi, televizorul sau informarea mai facilă, dar şi mai superficială, de pe internet. Cu toate acestea, cititul clasic al unei cărţi şi cititul unui blog, de pildă, nu sunt chestiuni care se exclud reciproc: poţi citi un articol ce tratează o temă anume, iar apoi aprecierile online, îmbinînd, astfel, două componente ale vieţii contemporane exclusiv în folosul tău. Binefacerile cititului vin negreşit.

Lectura – o floare rară?

Unii pretind că este irelevant dacă ai citit biblioteci întregi sau doar un ziar, întrucît acest lucru, nefiind dublat de experienţa personală, nu demonstrează decît că ştii să citeşti.

Aş îndrăzni să mă situez contrar acestei teorii; într-o lume în care tot mai puţin timp este dedicat lecturii, iar tendinţa nu este deloc încurajatoare, principalele argumente pentru care oamenii, în general, şi tinerii, în special, ar trebui să citească, ţin mai ales de documentare (fie ea voluntară sau nu), dar şi de crearea unor orizonturi de cunoaştere şi a unei culturi generale vaste care să personalizeze individul, să îl scoată din mediocritate, şi – de ce nu? – din anonimat. O discuţie despre un film bun te poate pune în valoare, la fel cum o discuţie despre o carte bună te poate scădea în ochii celorlalţi dacă nu ai parcurs-o în prealabil.

Cărţile de orice fel sunt scrise pentru ca noi să ştim. Dacă refuzăm acest privilegiu, vom fi mereu surprinşi de evenimentele din jurul nostrum, iar ne priveşte direct.

P.S.: articol preluat de aici.

Scris de: Cosmin ANDREI

andreicosmin1990@yahoo.com